[ad_1]
Multi specialisti sunt de parere ca autismul nu este o boala si nu trebuie sa fie o stigma. Autismul este o afectiune care intra in spectrul tulburarilor de comportament si nu trebuie etichetata in niciun fel.
Presupune, insa, o problematica extem de complexa, de la neurologi la psihologi si psiho-pedagogi, de la comunitate la sine, de la constiinta la speranta, de la „trebuie sa se faca” la „impreuna putem face”… BINE.
Nu e usor. Si nu tine doar de declaratii si dorinte de dragul unui program „afisat”, cu iz electoral, de dragul unor voturi, candva, dac-o fi… de ce spunem asta? Pentru ca, safim sinceri, situatia, pe aceasta problematica, e una sensibila, chiar dificila, mai cu seama ca trebuie pornit de la analiza sub aspectul prejudecatilor, a aspectelor generate de reticenta, de modul de abordare chiar din partea multor familii care refuza sa isi expuna public problemele, care nu stiu sau refuza sa recunoasca faptul ca pruncii lor intampina dificultati,ori paote nu au absolut incredere ca in societatea noastra de acum, asa cume ea, mai ii poate ajuta cineva cu adevarat, tamandu-se de stigmatizare, de priviri intoarse „hat”, cat colo, de reactii el de fel… Or poate ca… n-ar strica sa incepem prin a ne vindeca noi insine de orgolii, de… fluidul de declaratii si fraze mari de dragulde a impresiona pe moment…
E nevoie de o analiza profunda a acestei problematici intr-o comunitate, de dialoguri constructive cu medici, cu factori de decizie, educatori, invatatori, cu identiicarea celor dispusi sa se implice, pentru ca orice initiative pe tema asta sa nu ramana doar la un licrofon sau pe hartie, intr-un program… mai mult sau mai putin… electoral, e nevoie de identificarea specialistilor, de solutii de intregrare, de coagularea unui mod de abordare eficient…
Autismul afecteaza 1 din 68 de copii la nivel mondial, conform site-ului Mayo Clinic si este una dintre cele mai frecvente afectiuni in randul copiilor. Baietii au sanse de patru ori mai mari decat fetele sa dezvolte aceasta afectiune. In Romania, la nivelul anului 2012, erau diagnosticati cu autism 7 179 de persoane, conform datelor Ministerului Sanatatii, insa specialistii considera ca numarul real si neoficial era de trei ori mai mare. Pentru a oferi o viata cat mai buna celor cu autism, trebuie sa stim ce este si cum este diagnosticat autismul.
Ce este autismul?
Autismul este o tulburare severa si pervaziva care afecteaza toate ariile de dezvoltare ale copilului, cu precadere abilitatile de interactiune si comunicare sociala. Pana la varsta de doi ani este destul de dificil de pus un diagnostic sigur de autism, mai ales in cazul formelor atipice, care prezinta doar o parte din simptomele specifice, uneori intr-o forma subtila. Aceasta pentru ca foarte multe din manifestarile tipice acestei tulburari tin de comportamente si abilitati care incep sa se dezvolte abia dupa doi ani, ca de exemplu: limbajul, constiinta de sine (formarea “eu”- lui) si simtul pericolului, jocul simbolic, interesul pentru interactiunea cu alti copii, capacitatea de empatizare.
Cum recunoastem simptomele autismului?
Intr-o prima faza a identificarii afectiunii, parintii incep sa observe comportamente bizare la copii lor, in principal in privinta interactiunii sociale, care nu pot fi explicate prin probleme de vorbire sau cognitive. Daca un copil prezinta unul sau mai multe din urmatoarele semne, este recomandata vizita la un medic care poate sa puna diagnosticul de autism.
Semne sociale:
1. Nu reactioneaza la propriul nume
2. Nu poate sa intretina contactul vizual
3. Cateodata nu reactioneaza la stimulii auditivi
4. Opune rezistenta la contactul senzorial, mai exact cand cineva vrea sa-l mangaie sau sa-l ia in brate.
5. Prefera sa se joace singur
6. Nu exprima emotii sau sentimente
Semne lingvistice:
1. Prezinta intarziere de vorbire sau nu vorbeste deloc
2. Isi pierde abilitatea de a formula cuvinte sau propozitii
3. Repeta cuvinte dar pare sa nu inteleaga ce inseamna
4. Pare sa nu inteleaga intrebari sau directii simple
Semne comportamentale:
1. Realizeaza miscari repetitive, precum leganatul, invartitul sau scuturatul mainilor.
2. Isi dezvolta anumite ritualuri sau rutine si devine agitat cand acestea se schimba
3. Are tendinta sa realizeze activitati care il pot pune in pericol
4. Are probleme de coordonare sau dezvolta tipare atipice de miscare, precum mersul pe varful degetelor
5. Dezvolta o fascinatie pentru un anumit obiect, dar nu-i intelege functionalitatea
Pentru parinti este foarte important sa stie care pot fi semnele unei afectiuni precum autismul, care se manifesta la varste foarte mici. Cu cat este depistat mai din timp, cu atat sunt mai mult sanse sa fie tratat corespunzator, si in timp, sa-i fie diminuate efectele negative asupra vietii copilului.
Trebuie stiut ca evaluarea presupune doua etape:
1. Evaluarea prihologica clinica include:
– evaluarea dezvoltarii psihomotorii si stabilirea QD-ului (coeficientului de dezvoltare) pentru copiii intre 1 si 3 ani, respectiv a IQ-ului (coeficientului de inteligenta) pentru copiii mai mari de 3 ani
– evaluarea comportamentala si emotionala standardizata care se face atat prin aplicarea unor chestionare specifice pentru diagnosticul TSA (completate de parinti si, dupa caz, de educatori / cadre didactice), cat mai ales prin observatia clinica directa de catre psiholog in baza criteriilor de diagnostic.
2. Evaluarea psihiatrica se face de catre medicul psihiatru pediatru. In functie de caz, acesta poate solicita si alte evaluari, precum: neurologice, genetice sau alte investigatii paraclinice (ex: EEG, analize de laborator etc) Diagnosticul final este pus de catre medicul psihiatru.
Recunoasterea simptomelor din timp si inceperea unui tratament sau terapie imediat, poate sa faca o mare diferenta in viata unui copil si in dezvoltarea sa ulterioara.
*** Cercetatorii au descoperit ca diagnosticul stabilit la varsta de doi ani este, de obicei, corect. De aceea, inca de la aceasta varsta, se pot aplica teste psihologice. Desi unii parinti raporteaza simptome inca de la varsta de un an, de cele mai multe ori, diagnosticul are loc in jurul varstei de trei ani, din cauza intarzierii de limbaj sau a dificultatilor de integrare la gradinita. Un caz particular este sindromul Asperger, care este diagnosticat in jurul varstei de sase ani, atunci cand copilul merge la scoala, iar dificultatile de socializare devin evidente.
Se estimeaza ca 44% dintre copii au un nivel al inteligentei mediu si peste medie. Studiile arata ca autismul presupune un profil atipic de functionare neurocognitiva, ce implica existenta unor abilitati inalte, cu deficiente majore in alte domenii. De exemplu, unii copii cu autism au abilitati matematice extraordinare sau o memorie exceptionala pentru cifre si informatii dintr-un anumit domeniu. Mintea lor gaseste logica si ordinea intr-o structura de elemente vizuale de interes, insa pot fi neajutorati in a intelege concepte verbale, mai ales notiuni abstracte. Cu alte cuvinte, pot fi genii matematice, insa pot avea dificultati in a intelege glumele sau ironiile celorlalti.
Studiilor de specialitate au convins ca, odata cu trecerea anilor, pot aparea mecanisme compensatorii. Potrivit CDC, aproximativ 13% dintre copiii diagnosticati nu se mai incadreaza in criteriile specifice tulburarii de spectru autist, dupa un timp sau dupa o perioada de terapie. O posibila explicatie, spun cercetatorii, este ca diagnosticul este pus exclusiv pe baza observatiilor comportamentului copilului facute de parinti si/sau specialisti. In acest context, autismul poate fi subdiagnosticat sau supradiagnosticat. Supradiagnosticarea este mai frecventa in cazul baietilor, iar subdiagnosticarea apare mai ales la fete, deoarece anumite comportamente sunt mai subtile. Fetele cu autism au mai putine comportamente repetitive, precum fluturatul mainilor sau rezistenta la schimbarea rutinelor.
Conform specialistilor americani, 60% dintre copiii cu autism sufera si de o tulburare de limbaj, iar 30% au simptome specifice ADHD. De altfel, deseori, simptomele autismului si ale ADHD se suprapun. De cealalta parte, multi copii diagnosticati cu ADHD au si comportamente de tip autist, insa insuficiente pentru a determina un diagnostic de tulburare de spectru autist.
foto: Facebook
[ad_2]