O cremă cu protecție solară bună are factor SPF de cel puțin 30, filtre care acoperă și radiațiile UVA, nu doar UVB, și o textură pe care o folosești zi de zi fără să o ocolești. Dintre cele trei, ultima contează cel mai mult: cea mai performantă formulă nu te ajută dacă rămâne uitată în sertar.
Alegerea pare complicată, pentru că raftul e plin de cifre, sigle și promisiuni. În realitate, câteva repere simple te scot din încurcătură, iar în continuare le luăm pe rând, de la ce înseamnă fiecare cifră până la cantitatea pe care o pui pe față.
Ce înseamnă, de fapt, factorul SPF?
SPF vine de la Sun Protection Factor și arată cât de bine te apără produsul de radiațiile UVB, cele care provoacă arsura și roșeața. Valoarea se stabilește în laborator, comparând timpul în care pielea se înroșește cu produs și fără el, la o cantitate standard de 2 miligrame pe centimetru pătrat de piele.
Diferența dintre valori e mai mică decât pare. Un SPF 30 filtrează aproximativ 97% din radiațiile UVB, iar un SPF 50 aproximativ 98%. Saltul de la 30 la 50 aduce deci un câștig mic, dar real, util mai ales pentru pielea foarte deschisă la culoare, pentru cei care se ard ușor sau pentru vacanțele la munte și la mare. Un SPF 100 nu înseamnă protecție dublă și nu te scutește de reaplicare.
De ce contează protecția UVA, nu doar cifra de pe ambalaj?
Radiațiile UVA pătrund mai adânc în piele decât UVB și sunt legate de îmbătrânirea prematură: pete pigmentare, pierderea elasticității, riduri. Ele nu produc arsură imediată, deci nu se simt, și traversează geamul, așa că ajung la tine și în mașină, și la birou, lângă fereastră.
Cifra SPF nu spune nimic despre UVA. Caută pe ambalaj sigla UVA înscrisă într-un cerc, folosită în Uniunea Europeană: ea indică faptul că protecția UVA reprezintă cel puțin o treime din cea indicată de SPF. Mai sunt utile mențiunile „spectru larg” sau „broad spectrum” și, la produsele de proveniență asiatică, scala PA, unde PA++++ înseamnă protecție UVA foarte ridicată.
Filtre minerale sau filtre chimice: ce alegi?
Filtrele minerale, oxidul de zinc și dioxidul de titan, rămân la suprafața pielii și reflectă o parte din lumină. Filtrele organice, numite adesea chimice, absorb radiația și o transformă în căldură. Ambele categorii sunt autorizate și testate; diferența ține de senzația pe piele și de toleranță.
| Tip de filtru | Ce are bun | Ce poate deranja |
|---|---|---|
| Minerale | Blânde, potrivite pielii sensibile, acționează imediat | Pot lăsa o peliculă albicioasă și o textură mai groasă |
| Chimice | Texturi fine, fluide, aproape invizibile sub machiaj | La unele persoane înțeapă ochii sau irită; se aplică cu 15-20 de minute înainte de ieșire |
Există și formule mixte, care combină cele două tipuri. Dacă pielea ta reacționează ușor, începe cu o formulă minerală sau cu una pentru piele sensibilă și testează-o pe o zonă mică, în spatele urechii sau pe interiorul antebrațului, înainte de prima folosire pe față.
Cât produs aplici și cât de des?
Aici se pierde cel mai mult din eficiență. Testele de laborator folosesc 2 mg/cm², dar în viața reală oamenii pun, de regulă, jumătate din cantitate sau chiar mai puțin, iar protecția reală scade mult sub cea de pe ambalaj. O regulă practică pentru față și gât este „două degete”: scoți produs pe lungimea degetului arătător și a celui mijlociu și îl întinzi pe tot chipul, inclusiv pe gât, urechi și linia părului.
- aplică crema cu 15-20 de minute înainte de expunere, mai ales dacă ai filtre chimice;
- reaplică la fiecare două ore cât stai la soare și după înot sau transpirație intensă;
- nu uita de buze (un balsam cu SPF), de dosul mâinilor și de urechi;
- nu te baza pe fondul de ten cu SPF, pentru că nimeni nu aplică stratul gros necesar ca să atingă valoarea scrisă pe sticlă;
- ține tubul la umbră, departe de căldură, iar după deschidere respectă simbolul cu borcanul deschis, care arată în câte luni se consumă produsul.
Soarele nu e o problemă doar vara. Razele UV există tot anul, iar zăpada reflectă o parte importantă din ele, de aceea arsurile de la munte, iarna, sunt mai frecvente decât s-ar crede. Merită să te uiți și la indicele UV din prognoza zilei, la fel cum înveți să citești corect un avertisment meteo: o valoare de 3 sau mai mare înseamnă că protecția devine recomandată.
Cum alegi în funcție de tipul pielii?
Pentru piele grasă sau cu tendință acneică, caută texturi gel sau fluide, marcate „non-comedogenic” sau „oil-free”, care nu lasă pelicula lucioasă. Pielea uscată se simte mai bine cu o cremă bogată, care hidratează în același timp. Pielea sensibilă și cea reactivă se descurcă de obicei cu filtre minerale și cu produse fără parfum. Pentru copii, farmaciile recomandă formule dedicate, în general minerale, iar sugarii sub șase luni se țin la umbră, nu se expun la soare.
Lumina care ne încălzește vara este un amestec de radiații, iar ochiul vede doar o parte din ea. Când te întrebi de ce este cerul albastru, afli că spectrul solar se împrăștie în felul lui, iar UV-ul rămâne invizibil. De aceea pielea se poate arde și într-o zi cu nori subțiri, deși nu strălucește soarele.
Întrebări frecvente
Am nevoie de cremă și în zilele înnorate?
Da. Norii subțiri lasă să treacă o parte însemnată din radiația UV, așa că rutina de dimineață rămâne aceeași, indiferent de aspectul cerului.
Pot folosi aceeași cremă pe față și pe corp?
În general da, dacă pielea nu e reactivă. Mulți preferă totuși o formulă mai fină pentru față, pentru că produsul destinat corpului poate fi prea greu sub machiaj sau poate înfunda porii.
Cât ține o cremă după ce o deschid?
Depinde de formulă și de simbolul PAO de pe ambalaj, de obicei 6 sau 12 luni. Dacă se schimbă mirosul, culoarea sau textura, sau dacă tubul a stat la căldură mare, nu o mai folosi.
