Albinele iarna nu hibernează și nu pleacă nicăieri: se strâng într-un ghem compact în mijlocul stupului, își țin regina în centru și produc căldură făcându-și mușchii de zbor să vibreze, fără să zboare. Ghemul se rotește încet, iar combustibilul vine din mierea strânsă în sezonul cald.
Imaginea albinei care „doarme” până vin florile este greșită. O colonie de albine melifere (Apis mellifera) rămâne trează și activă pe toată durata frigului, doar că întreaga viață se mută într-un spațiu de câțiva zeci de centimetri. Mecanismul este atât de bine pus la punct, încât merită privit pas cu pas.
Cum se formează ghemul de iarnă?
Când temperatura de afară scade spre 10 grade Celsius sau mai jos, albinele încep să se adune. Nu există un moment exact, ci o strângere treptată: cu cât e mai frig, cu atât ghemul devine mai des. Albinele se așază una lângă alta, între faguri, iar regina rămâne în zona cea mai caldă.
Ghemul are două straturi. În interior albinele se mișcă relativ liber, iar la exterior ele formează o „mantie” deasă, cu corpurile lipite și cu capul spre centru. Aerul prins între albine și între perișorii de pe corpul lor reține căldura, la fel cum o face o jachetă umplută cu puf.
De unde vine căldura dintr-un stup iarna?
Albinele își contractă mușchii zborului, dar decuplează aripile de ei, așa că mușchii doar vibrează, ca un tremur controlat. Energia vine din miere: o albină consumă zahărul din ea, iar ceea ce se arde se transformă în căldură. Un singur stup poate încălzi astfel un volum de aer mult mai mare decât ar părea posibil pentru câteva mii de insecte mici.
Temperatura diferă mult de la o zonă la alta a ghemului, iar valorile de mai jos sunt orientative și depind de vreme și de mărimea coloniei:
| Zona ghemului | Ce se întâmplă acolo | Temperatură orientativă |
|---|---|---|
| Centrul, fără puiet | Regina stă la căldură, albinele se odihnesc pe rând | 20-30 de grade |
| Centrul, cu puiet | Albinele încălzesc intens celulele cu larve | aproximativ 34-35 de grade |
| Mantia exterioară | Albine strânse, cu rol de izolator | 8-10 grade, la limita mișcării |
Spre sfârșitul iernii regina reîncepe să depună ouă, iar albinele urcă temperatura miezului până la valoarea de care au nevoie larvele. Este momentul în care stupul consumă cele mai multe rezerve.
Cum se rotește ghemul și ce mănâncă albinele?
Albinele de la margine se răcesc primele, așa că se retrag spre interior, iar cele din mijloc ies spre exterior. Mișcarea este lentă, aproape imperceptibilă, dar menține echilibrul termic și împarte efortul între toți indivizii. În același timp, ghemul înaintează treptat pe faguri, spre rezervele de miere.
Aici se ascunde un pericol real. Într-o perioadă foarte geroasă albinele nu pot desface ghemul ca să ajungă la miere aflată la câțiva centimetri de ei, iar colonia poate muri de foame cu hrana la îndemână. Apicultorii lasă de obicei în stup rezerve de ordinul a 15-20 de kilograme de miere, în funcție de zonă și de puterea coloniei, tocmai ca să evite situația aceasta.
Albinele de iarnă sunt altfel decât cele de vară?
Da, și diferența se vede în durata vieții. O lucrătoare născută în plin sezon trăiește doar cinci-șase săptămâni, epuizată de zboruri și de muncă. Albinele născute spre toamnă, numite albine de iarnă, au corpul mai bogat în grăsime și proteine de rezervă și pot trăi câteva luni, până când reapare puietul de primăvară și generația nouă le preia treaba.
Trântorii, masculii coloniei, sunt scoși din stup la sfârșitul verii sau toamna. Ei nu produc miere și nu apără stupul, așa că ar consuma degeaba din rezerve. Decizia pare dură, dar e logică pentru supraviețuirea întregii familii.
Ce se întâmplă în zilele calde de iarnă?
Dacă afară se încălzește peste 10-12 grade, albinele ies scurt, într-un zbor de curățenie. Ele nu își fac nevoile în stup, așa că așteaptă ocazia ca să se golească în aer liber. Pe zăpadă se pot vedea apoi mici pete galbene în jurul stupului, un semn bun: colonia este vie și sănătoasă.
Albinele nu sunt singurele care își rezolvă supraviețuirea în moduri neașteptate. Despre alte vietăți cu trucuri surprinzătoare poți citi și în materialul despre animalele cu abilități neobișnuite, iar pentru un alt exemplu de orientare uluitoare la insecte și păsări merită să vezi cum își găsesc drumul păsările migratoare.
De ce nu îngheață albinele în stup?
- formează un ghem care păstrează căldura și reduce suprafața expusă;
- produc căldură din mușchii de zbor, alimentați cu miere;
- se rotesc între centru și margine, deci nicio albină nu rămâne mult timp la frig;
- stupul, prin pereții lui, oprește vântul și ploaia, iar aerul dinăuntru se menține relativ stabil.
Contează și un detaliu mai puțin cunoscut: umezeala este mai periculoasă decât frigul uscat. Dacă vaporii de apă se condensează pe pereți și picură pe ghem, albinele se răcesc mult mai repede. De aceea un stup bine ventilat, dar ferit de curenți, are șanse mai mari să treacă de iarnă.
Întrebări frecvente
Pot albinele să moară de frig?
Pot, mai ales dacă ghemul este prea mic ca să producă destulă căldură sau dacă rămâne fără hrană în apropiere. O colonie puternică și bine aprovizionată suportă fără probleme geruri serioase.
Cât stau albinele fără să iasă din stup?
Pot rămâne înăuntru săptămâni la rând, uneori luni, în funcție de climă. Ies doar în zilele mai blânde, pentru zborul de curățenie.
Cum se trezește stupul primăvara?
Nu se trezește brusc. Pe măsură ce zilele se lungesc, regina începe să depună ouă, iar albinele încălzesc puietul. Când apar primele flori, hrana proaspătă schimbă ritmul întregii colonii.
