Sari la conținut
Fani adunați la un concert, exemplu pentru atracția față de viața celebrităților
Monden

De ce ne atrage viața celebrităților: explicația psihologică

Viața celebrităților ne atrage pentru că răspunde unor nevoi psihologice obișnuite: curiozitatea față de alți oameni, nevoia de povești și tendința de a ne compara cu ceilalți. Nu e un defect de caracter și nu e specifică unei epoci, ci un mecanism social mai vechi decât presa tipărită.

Chiar dacă pare o distracție banală, interesul pentru oamenii cunoscuți spune multe despre felul în care funcționăm. Câteva concepte din psihologia socială explică de ce citim, urmărim și comentăm vieți care nu au nicio legătură directă cu a noastră.

Ce sunt relațiile parasociale?

Termenul a fost propus de cercetătorii Donald Horton și Richard Wohl, în 1956, ca să descrie legătura unilaterală pe care o dezvoltăm cu o persoană văzută des la televizor sau auzită la radio. Ne obișnuim cu vocea, cu stilul, cu expresiile ei și, fără să ne dăm seama, o tratăm ca pe o cunoștință. Persoana respectivă nu știe că existăm, dar noi simțim o apropiere reală.

Aceste legături nu sunt neapărat nesănătoase. Pot oferi companie, un sentiment de apartenență la o comunitate de fani și chiar modele de comportament. Devin o problemă atunci când înlocuiesc relațiile reale sau când produc supărare intensă la orice veste legată de persoana urmărită.

De ce ne comparăm cu persoanele cunoscute?

Teoria comparației sociale, formulată de psihologul Leon Festinger, spune că ne evaluăm propriile abilități și opinii prin raportare la alți oameni. Persoanele publice sunt ținte ușor de găsit pentru comparație, pentru că viețile lor sunt vizibile și bine pregătite pentru cameră.

Comparația poate lua două direcții. Comparația ascendentă, cu cineva care pare mai reușit, poate motiva sau poate descuraja. Comparația descendentă, cu cineva cu probleme vizibile, aduce uneori un mic sentiment de ușurare. Ambele explică de ce articolele despre căsnicii destrămate sau despre succese răsunătoare circulă bine.

Merită amintit că imaginea publică este un material editat. Fotografia cea mai bună, ținuta aleasă de un stilist, fraza pregătită în prealabil: toate construiesc o variantă simplificată a unei vieți complicate. Dacă ții minte acest lucru, comparația devine mai realistă și mai puțin apăsătoare.

Cum folosesc povestea și emoția în formarea interesului?

Oamenii rețin mai ușor o poveste decât un set de fapte. Viața unei persoane cunoscute are tot ce îi trebuie unei povești bune: ascensiune, obstacole, conflicte, reveniri. Ne atașăm de personaje, iar emoțiile stârnite ne țin atenția. Mecanismul este descris pe larg în materialul despre rolul emoțiilor în formarea opiniilor publice, valabil și pentru felul în care ne facem o părere despre o vedetă.

La acestea se adaugă efectul de familiaritate: cu cât vedem mai des un chip, cu atât ni se pare mai plăcut și mai de încredere. Presa de divertisment, rețelele sociale și platformele video folosesc acest efect, ceea ce explică de ce unele persoane devin cunoscute pentru faptul că sunt cunoscute.

  • Curiozitatea socială ne face atenți la ce fac ceilalți, ca să știm ce norme se aplică într-un grup;
  • Nevoia de apartenență ne apropie de comunități de fani;
  • Evadarea ne oferă o pauză de la propriile griji;
  • Discuția comună oferă subiecte ușoare între colegi, rude și prieteni.

Când devine interesul exagerat?

Un semn clar este timpul: dacă urmărești zilnic mai multe ore informații despre o persoană și te simți neliniștit când nu le găsești, merită să faci o pauză. Alt semn este schimbarea stării de spirit în funcție de ce i se întâmplă altcuiva. Un al treilea este cheltuiala: bani dați pe obiecte doar pentru că le poartă o persoană cunoscută, peste ce îți permiți.

Cercetările despre acest subiect nu pun o limită universală, dar sugerează că problema apare când interesul înlocuiește activități și relații pe care altfel le-ai avea. Pentru majoritatea oamenilor, uitatul la o emisiune sau citirea unei rubrici despre vedete rămâne un hobby inofensiv.

Cum îți păstrezi echilibrul?

Câteva obiceiuri simple ajută. Alege sursele cu grijă și evită paginile care trăiesc din scandal. Urmărește-te: ce simți după ce închizi pagina, energizat sau mai prost dispus? Dacă a doua variantă se repetă, reduce expunerea. Discută cu cineva apropiat despre ce te atrage, pentru că adesea afli că și ceilalți se simt la fel.

Există și o latură utilă: viețile oamenilor cunoscuți pot arăta cum se depășește un eșec sau cum se construiește o carieră în timp. Citite critic, aceste povești oferă idei practice. Merită să reții ce poți folosi la tine și să lași restul. Iar când un comentariu sau un titlu îți sună prea sigur pe el, ajută să cauți și al doilea punct de vedere, așa cum arată explicația despre efectul de confirmare în gândirea de zi cu zi.

Întrebări frecvente

Este normal să fiu fan al unei persoane publice?

Da. Admirația pentru un artist sau pentru un sportiv este o formă obișnuită de apartenență și poate aduce bucurie, dacă rămâne în proporții rezonabile.

De ce mă întristez când o celebritate trece printr-o pierdere?

Din cauza relației parasociale: creierul tratează apropierea simțită ca pe una reală. Emoția este firească, deși persoana nu te cunoaște.

Cum îmi dau seama că mă compar prea mult?

Dacă după ce urmărești o pagină ajungi să te simți nemulțumit de propria viață fără un motiv concret, comparația a devenit o problemă.

Din paginile mai vechi

Mulțumim că ai citit până aici.Știri altfel: curiozități, povești pozitive și descoperiri pe care nu le găsești în altă parte. Înapoi sus ↑