Visăm pentru că creierul rămâne activ și în timpul somnului, mai ales în faza REM, iar cercetătorii nu au o explicație unică: cele mai susținute ipoteze vorbesc despre fixarea amintirilor, prelucrarea emoțiilor și o activitate neuronală spontană pe care mintea o transformă în povești. Uităm visele pentru că, în momentul trezirii, zonele care fixează amintirile lucrează încă la un regim redus.
Ce se întâmplă în creier pe parcursul nopții?
Somnul nu este o stare uniformă. Un adult trece, într-o noapte, prin patru până la șase cicluri, fiecare de aproximativ 90 de minute, iar în interiorul fiecărui ciclu se succed mai multe faze. Faza REM, numită așa după engleza „rapid eye movement” (mișcări rapide ale ochilor), a fost descrisă în 1953 de Eugene Aserinsky și Nathaniel Kleitman, la Universitatea din Chicago. Ei au observat că, în anumite perioade de somn, ochii se mișcă repede sub pleoape, iar activitatea creierului seamănă cu cea din timpul stării de veghe.
| Fază | Ce se întâmplă | Cum sunt visele |
|---|---|---|
| Somn ușor | Respirația și ritmul inimii încetinesc | Imagini scurte, fragmentare |
| Somn profund | Corpul se reface, e greu să te trezești | Rare, vagi, uneori doar senzații |
| REM | Creierul e foarte activ, mușchii sunt blocați | Vii, cu povești, emoții și imagini |
În timpul fazei REM, corpul intră într-o paralizie temporară a mușchilor, numită atonie musculară. Ea ne împiedică să jucăm visul în realitate. Ciclurile de dinspre dimineață au perioade REM mai lungi, de aceea visele din ultima parte a nopții sunt cele mai lungi și mai ușor de reținut.
Ce spun teoriile despre rostul viselor?
Nimeni nu poate afirma azi cu certitudine la ce servesc visele. Cercetătorii au propus mai multe explicații, care nu se exclud între ele:
- Fixarea amintirilor. Creierul ar reia informațiile din timpul zilei și le leagă de cele vechi, iar visul ar fi o consecință vizibilă a acestui proces.
- Prelucrarea emoțiilor. Somnul REM pare implicat în reglarea emoțiilor, iar visele ar ajuta la „digerarea” experiențelor încărcate.
- Activarea spontană. Conform teoriei propuse de J. Allan Hobson și Robert McCarley în 1977, trunchiul cerebral trimite semnale aleatorii, iar zonele superioare le cos într-o poveste.
- Simularea amenințărilor. Un cercetător finlandez, Antti Revonsuo, susține că visele ne-ar antrena reacțiile în situații periculoase.
Fiecare idee explică o parte din ce se întâmplă, dar niciuna nu explică totul. De aceea e cinstit să le tratăm drept ipoteze, nu drept fapte.
De ce uităm visele?
Dacă te trezești fără să-ți amintești nimic, nu înseamnă că nu ai visat. Toți oamenii sănătoși visează în fiecare noapte, chiar dacă spun că nu visează deloc. Pierderea amintirii are câteva cauze plauzibile. În somnul REM, nivelul unor substanțe implicate în formarea memoriei, precum noradrenalina, este scăzut. În plus, zona prefrontală, care ne ajută să ordonăm evenimentele și să le ținem minte, este mai puțin activă decât în timpul zilei.
Visul apare ca o amintire foarte fragilă, care dispare în câteva minute dacă nu o repeți. Ai observat probabil că un vis care părea limpede la trezire se estompează în timp ce îți speli dinții. Oamenii se trezesc cel mai des cu un vis proaspăt dacă somnul lor a fost întrerupt chiar în timpul unei faze REM, de pildă de un zgomot sau de o alarmă.
Cum îți amintești mai bine visele?
Memoria viselor se poate antrena. Cei mai mulți oameni își îmbunătățesc rezultatele după una-două săptămâni de exercițiu:
- Ține un carnet și un pix la îndemână și notează imediat ce te trezești, chiar și fragmente.
- Stai nemișcat câteva secunde cu ochii închiși; mișcarea bruscă șterge repede amintirea.
- Reia visul în minte de la sfârșit către început, ca să găsești firul.
- Menține ore regulate de culcare, fiindcă un somn lung și neîntrerupt are mai multe perioade REM.
- Evită alcoolul seara; el suprimă faza REM în prima parte a nopții.
Contează și ce faci înainte de somn. Lumina albastră și derularea fără sfârșit pe ecran pot întârzia adormirea, așa cum se vede și în articolul despre cititul de seară pe telefon. Un obicei calm, fără ecran, ajută somnul să se așeze mai ușor.
Ce sunt coșmarurile și de ce apar?
Coșmarul este un vis care provoacă teamă sau neliniște atât de puternică, încât te trezește. Apare de obicei în a doua parte a nopții, când fazele REM sunt mai lungi. Poate fi declanșat de stres, de lipsa somnului, de febră, de anumite medicamente sau de o masă grea luată prea aproape de culcare. Coșmarurile ocazionale sunt normale, mai ales la copii. Dacă revin des și îți strică somnul, merită discutate cu un medic sau cu un psiholog.
Un somn bun ajută și memoria de peste zi: în timpul nopții, creierul sortează ce a învățat, iar cei care dorm suficient înainte de un examen rețin, de regulă, mai mult decât cei care învață până dimineața. Despre obiceiurile care susțin atenția în timpul zilei poți citi în articolul despre menținerea minții active prin obiceiuri simple zilnice.
Întrebări frecvente
Visează și animalele?
Probabil da. Mamiferele și păsările au faze REM, iar un câine care își mișcă labele și scâncește în somn pare să retrăiască ceva. Nu putem ști însă ce „văd”, deoarece nu pot povesti.
Visăm în culori?
Cei mai mulți oameni își amintesc visele ca având culoare, deși detaliile se pierd repede. Persoanele născute oarbe visează cu ajutorul celorlalte simțuri, precum auzul sau atingerea.
Cât durează un vis?
Un vis poate dura de la câteva minute până la aproximativ jumătate de oră. Perioadele REM se lungesc de la un ciclu la altul, iar spre dimineață pot trece de 20 de minute.
